Skip to content Psihoterapie pentru adulți pentru:
Probleme psihologice:
• Anxietate generalizată
• Anxietate socială
• Atacuri de panică și agorafobie
• Fobii specifice
• Tulburarea obsesiv-compulsivă
• Sindromul de stres post-traumatic
• Depresie
• Tulburări de conduită alimentară (anorexie, bulimie, hiperfagia bulimică)
• Tulburări ale somnului (insomnii, hipersomnii, coșmaruri, somn superficial)
Optimizare personală:
• Managementul stresului
• Neîncredere în sine
• Lipsa asertivității
• Furie excesivă și impulsivitate
• Probleme de relaționare cu ceilalți
• Probleme de adaptare
• Controlul greutății
• Divorț
• Orientare în carieră
• Susținerea în luarea unor decizii importante
• O mai bună cunoaștere de sine.
Fobia specifică este o reacție de teamă provocată de anumiți stimuli.
Aceste reacții produc neplăceri, cauzând probleme emoționale, sociale sau ocupaționale și sunt recunoscute drept excesive și iraționale. Ele conduc la evitare sau la anxietate ridicată față de stimulii fobici.
Principalele fobii identificate sunt legate de:
• Animale, insecte
• Mediul înconjurător (înălțime, furtună, apă)
• Sânge, injecții sau răni
• Anumite situații (avioane, lifturi, spatii înguste).
Anxietatea generalizată este una din cele mai frecvente tulburări anxioase.
Aceasta se caracterizează prin stări de neliniște și îngrijorări persistente, disproporționate în raport cu evenimentele și circumstanțele reale de viață.
Îngrijorările se manifestă în mai toate domeniile de activitate, persoana declarând că nu și le poate controla sau îi este foarte greu să facă acest lucru.
La persoanele cu anxietate generalizată, tendința spre îngrijorare se dezvoltă încă din copilărie sau adolescență și se autodescriu singuri ca fiind mai vulnerabili și sensibili ca fire.
Incidența acestei tulburări este de două ori mai mare la femei decât la bărbați.
Există persoane care trec prin perioade stresante precum divorțul, pierderea locului de muncă, moartea unei persoane apropiate. Aceștia pot manifesta îngrijorări și simptome similare anxietății generalizate, dar revin la starea normală după dispariția factorilor de stres, lucru care nu se întâmplă și în anxietatea generalizată. Astfel, aceasta este prezentă pe tot parcursul vieții dacă nu se intervine prin psihoterapie.
Iată câteva din simptomele de anxietate prezente în anxietatea generalizată:
• Sentimente de neliniște și tensiune.
• Tendința de a obosi repede.
• Dificultăți de concentrare.
• Senzația de golire a minții.
• Iritabilitate.
• Senzația de durere și tensiune musculară.
• Sentimentul de copleșire, neputință.
• Dificultăți legate de somn: insomnii, somn agitat sau superficial.
Prin psihoterapie pentru adulți se pot ameliora aceste simptome, oferind tehnici și strategii pentru a gestiona anxietatea și a îmbunătăți calitatea vieții.
Fobia socială se caracterizează printr-o frică excesivă provocată de expunerea la anumite tipuri de situații sociale în care o persoană este îngrijorată că ar putea să facă sau să spună ceva ce ar cauza stânjeneală, umilință sau respingere.
Persoanele cu fobie socială se tem că vor fi observate, evaluate sau că se vor afla în centrul atenției, adevărata teamă fiind aceea de evaluare negativă.
Printre situațiile cele mai temute sunt:
• Vorbitul în public
• Petrecerile
• Scrisul sau semnatul atunci când cineva îi privește
• Statul la coadă
• Utilizarea telefonului în prezența altora
• Mâncatul sau băutul în public
• Folosirea toaletelor publice și a transportului în comun
Situațiile sociale sau de funcționare temute sunt evitate sau îndurate cu o anxietate intensă.
La persoanele cu anxietate socială evitarea, anticiparea situației anxioase sau disconfortul din timpul interacțiunilor sociale temute interferează semnificativ cu rutina normală, cu funcționarea profesională sau activitățile sociale. Această condiție poate fi tratată eficient prin psihoterapie pentru adulți.
Tulburarea depresivă majoră este caracterizată prin unul sau mai multe episoade depresive majore.
Pentru a diagnostica un episod depresiv major, cinci (sau mai multe) dintre următoarele simptome au fost prezente în cursul aceleiași perioade de două săptămâni și reprezintă o modificare de la nivelul anterior de funcționare; cel puțin unul dintre simptome este fie (1) dispoziție depresivă anterioară, fie (2) pierderea interesului sau plăcerii:
• Dispoziție depresivă cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi, indicată fie prin relatare personală (ex. se simte trist sau inutil), ori observație făcută de alții (pare înlăcrimat). La copii și la adolescenți, dispoziția poate fi iritabilă.
• Diminuare marcată a interesului sau plăcerii pentru toate sau aproape toate activitățile, cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi (fie prin relatare personală, fie prin observații făcute de alții)
• Pierdere semnificativă în greutate, deși nu ține regim alimentar, ori luare în greutate (ex. o modificare de mai mult de 5% din greutatea corpului într-o lună), ori scădere sau creștere a apetitului aproape în fiecare zi.
• Insomnie sau hipersomnie aproape în fiecare zi.
•Agitație sau lentoare psihomotorie aproape în fiecare zi (observabilă de către alții, nu numai senzațiile subiective de neliniște sau lentoare).
• Fatigabilitate sau lipsă de energie aproape în fiecare zi.
• Sentimente de inutilitate sau de culpă excesivă ori inadecvată (care poate fi delirantă) aproape în fiecare zi (nu numai autoreproș sau culpabilizare în legătură cu faptul de a fi suferind).
• Diminuarea capacității de a gândi sau de a se concentra, ori indecizie aproape în fiecare zi (fie prin relatare personală, fie observată de alții).
• Gânduri recurente de moarte (nu doar teamă de moarte), ideație suicidară recurentă fară un plan anume, ori o tentativă de suicid sau un plan anume pentru comiterea suicidului.
Tulburarea obsesivcompulsivă (TOC) are o prevalență clinică de 2-3 %.
Această tulburare se caracterizează prin două tipuri de simptome: obsesii și compulsii.
• Obsesiile reprezintă idei, gânduri, imagini și impulsuri care survin în mod repetat în mintea persoanei și sunt percepute ca intruzive și greu de controlat. Acestea sunt însoțite de emoții puternice: frică sau vinovăție, iar pesoana încearcă să le contracareze, să le ignore sau să le suprime.
• Compulsiile sunt comportamente sau acte mentale repetitive sau stereotipe (ritualizate), produse în mod intenționat pentru diminuarea emoțiilor provocate de obsesie.
Cele mai frecvente obsesii sunt legate de:
• Contaminarea cu anumite boli, microbi (sunt însoțite de compulsii, precum spălatul mâinilor excesiv și/sau dezinfectarea obiectelor, purtarea măștilor)
• Dezastre provocate din lipsa responsabilității: incendii, inundații, jafuri (sunt însoțite de verificări ale gazului, ușii, țevilor)
• Nevoia de ordine (lucrurile trebuie să aibă o anumită ordine, să fie perfect aliniate, etc.)
• Impulsuri agresive (ex. teama că vei face rău cuiva apropiat), iar compulsia apare ca verificare a acestor îndoieli
• Imagini de natură sexuală (imagini care implică acte sexuale inadecvate)
Un atac de panică este o schimbare bruscă sau o criză ce apare din senin în care o persoană devine speriată, anxioasă sau îngrozită.
În timpul unei astfel de crize se pot observa următoarele senzații:
• Întretăierea respirației
• Bătăi accelerate ale inimii
• Amețeală
• Furnicături ale degetelor de la mâini sau de la picioare
• Senzația de durere în piept
• Senzația de sufocare sau înăbușire
• Senzația de leșin
• Transpirație
• Tremurături
• Frisoane sau valuri de căldură
• Derealizare (senzația că lucrurile din jur nu sunt reale)
• Uscăciune a gurii
• Greață sau gol în stomac
• Vedere neclară
• Tensiune musculară
• Frică de moarte, de a nu pierde controlul sau a acționa într-un mod nebunesc
Atacurile de panică pot dura câteva minute sau câteva zeci de minute, în cele mai multe cazuri ating intensitatea maximă în primele 10 minute.
În unele cazuri, oamenii care au atacuri de panică învață să anticipeze situațiile și/sau locurile în care pot să aibă un astfel de atac (asta nu înseamnă că situația este neapărat periculoasă, dar este interpretată că fiind un loc impropriu de a avea un atac de panică ).
Avioanele, trenurile, autobuzele, lifturile, scările rulante sunt considerate astfel de locuri. La fel se întâmplă și cu situațiile ce presupun aglomerări de oameni: mall-uri, cinematografe, statul la coadă într-o locație. Aceste locuri sunt asociate în mod eronat cu atacurile de panică și sunt interpretate drept factori declanșatori, ajungând să fie evitate.
Când se întâmplă astfel de asocieri putem vorbi de agorafobie. Tratamentul prin psihoterapie pentru adulți poate ajuta la gestionarea acestor simptome. Contactează-mă pentru mai multe informații și sprijin.
Pentru a programa o ședință, folosiți una dintre modalitățile de contact de mai jos sau completați formularul alăturat.
0727 058 770
contact@psiholog-domiciliu.ro
Strada Buzești 24, Sector 1, București
“Psihoterapia te poate ajuta să te înțelegi mai bine, și să-i înțelegi mai bine și pe cei din jurul tău. Pentru că totdeauna, procesul de psihoterapie este și unul de creștere și dezvoltare personală. Împreună putem depăși suferința, mai simplu și mai ușor, pășind spre starea de bine.”
Copyright © 2024 Bernard Tatomir | Website realizat de SLN Digital